ISTORICUL SCOLII

Înainte de legea care prevedea ,,obligativitatea de carte”, dată în anul 1864 de domnitorul Al. I. Cuza, în Bucureşti se aflau 3 şcoli publice şi 15 şcoli particulare. Odată cu dezvoltarea învăţămantului în ţară şi în capitală, ţinandu-se seama de faptul că Uliţa Targoviştei -astăzi Calea Griviţei- era calea comercială a negustorilor din ţară şi din străinătate, a cărei barieră se găsea în dreptul pieţei Matache Măcelarul, necesitatea înfiinţării unei şcoli în această parte a oraşului devenea din ce în ce mai acută. Astfel, în anul 1891, ia fiinţă, într-o cameră închiriată, o sucursală a Şcolii nr. 6, cu o singură clasă. Transformarea sucursalei într-o şcoală de sine stătătoare se petrece un an mai tarziu, în 1892, şcolii atribuindu-se nr. 30.
După 4 ani de funcţionare în încăperi necorespunzătoare, Primăria Sectorului de Verde cumpără în curtea bisericii ,,Sfinţii Voievozi” un teren pentru construirea noului local de şcoală. În 1896, clădirea fiind terminată, şcoala se mută în localul propriu şi pană în 1920 funcţionează cu denumirea de Şcoala Comunală de Băieţi Nr. 30, urmand ca apoi să-şi schimbe denumirea în Şcoala Primară de Băieţi Nr. 17 ,,Marele Voievod Mihai”.      Localul şi-a păstrat forma iniţială, suplă, elegantă, alcătuind cu biserica vecină un mic grup arhitectural pană în 1944 cand, în urma bombardamentelor din cel de-al doilea Război Mondial, şcoala este grav avariată, fiind reconstruită în perioada 1945-1948.
Reforma din 1948 reprezintă începutul unor transformări, învăţămantul devine de stat, obligatoriu şi gratuit, iar unitatea îşi schimbă succesiv denumirea: ,,Şcoala Elementară de Băieţi Nr.1”, ,,Şcoala Elementară de 7 ani Nr. 1” (mixtă, 1951) şi ,,Şcoala Generală Nr. 1” (din 1965 cand învăţămantul devine obligatoriu de 8 ani).
Dezvoltarea cartierului din zona Gării de Nord a impus construirea unui nou local de şcoală şi, în 1960, Consiliul Popular al Capitalei autorizează construirea unei şcolii cu 16 clase pe un teren ce aparţinea Ministerului de Transporturi.
După cutremurul din 1977, Şcoala Nr. 151 găzduieşte elevii şi cadrele didactice ale Şcolii Nr. 1, urmand ca în anul şcolar 1977-1978 cele două unităţi şcolare să se unifice, rezultand tot Şcoala Generală Nr.1, care poartă peste timp tradiţia ca ,,Şcoală a Căii Targovişte”- azi Calea Griviţei. În 1984, Consiliul Popular al Municipiului Bucureşti transferă 3 corpuri de clădire la Liceul Industrial Nr. 22. În prezent întreaga activitate a Şcolii cu Clasele I-VIII Nr. 1 ,,Sf. Voievozi” se desfăşoară într-un singur corp de clădire- cel din strada Atelierului nr. 25.
În urma aniversării centenarului (1992), ca o recunoaştere a importanţei acestui lăcaş de cultură în viaţa socio-economică a zonei, contribuind împreună cu Biserica Sf. Voievozi la dezvoltarea spiritualităţii comunităţii locale, unităţii i s-a atribuit numele Şcoala generală nr. 1 ,,Sf. Voievozi” pentru nobleţea actului de cedare a unei părţi de teren în vederea construirii localului şcolii (la intersecţia străzilor Griviţei cu Semicercului), clădire care, din păcate, nu ne mai aparţine (sediul Liceului Bulgar).